Care Sunt Sursele Antropogene Ale Riscului Catastrofal Global?

Autor: | Ultima Actualizare:

Pământul a existat de miliarde de ani de la formarea sa cu un număr de 4 acum miliarde de ani. În timpul istoriei sale, Pământul a suferit numeroase modificări în compoziția, temperatura și atmosfera sa pentru a avea condițiile ideale necesare pentru viață. Ca specie dominantă, oamenii au avut efecte catastrofale pe Pământ prin poluarea și distrugerea întregului ecosistem. Umanitatea a fost subliniată de cercetători ca o cauză probabilă a distrugerii Pământului. Sursele antropogene ale riscului catastrofal global sunt activitățile umane evidențiate ca fiind cauze probabile ale distrugerii civilizației umane moderne la scară globală.

Riscurile asociate cu progresele în domeniul biotehnologiei

În timp ce oamenii fac pași importanți în domeniul biotehnologiei, modificând compoziția genetică a organismelor în scopuri de cercetare sau în scopuri medicale, mulți oameni de știință consideră că aceste organisme bioindustriate sunt potențiale cauze ale unui risc global catastrofal. Cercetătorii cred că dacă experimentele biotehnologice în organismele necesare pentru supraviețuirea omului se vor schimba, atunci aceasta ar duce la dispariția omenirii. Astfel de organisme includ bacteriile intestinale și polenizatoarele cruciale ale culturilor esențiale. Biotehnologia poate, de asemenea, să modifice virulența agenților patogeni letale, ceea ce face ca agenții patogeni să fie distruși cu medicina modernă. Un exemplu al unui astfel de incident a fost recentul studiu din Australia, când oamenii de știință au modificat din greșeală caracteristicile virusului mousepox, ceea ce a dus la crearea unei tulpini invincibile a virusului, care nu a putut fi cuprinsă chiar prin vaccinare. Riscul biotehnologiei este real și este arătat drept una dintre cele mai probabile surse ale unei catastrofe globale, datorită capacității agenților patogeni de a se răspândi pe o suprafață mare și de sarcina aproape imposibilă de a conține răspândirea. Riscul biotehnologiei este amplificat de costul scăzut implicat în procesul de bioinginerie, care a fost inițial domeniul exclusiv al câtorva laboratoare de clasă mondială. Deși puține țări, cum ar fi Statele Unite, au legi care reglementează cercetarea agenților patogeni periculoși, multe țări nu dispun de o astfel de legislație, permițând desfășurarea unor activități de bioinginerie extrem de periculoase.

Riscuri potențiale de Cyberattacks

Războiul din lume se deplasează progresiv de la atacurile fizice tradiționale la atacurile cibernetice. Cyberatactele sunt manevre ofensatoare utilizate de persoane fizice, organizații sau țări care vizează sabotarea software-ului informatic, a hardware-ului sau a informațiilor digitale deținute de o altă parte prin proceduri malware cunoscute sub numele de atacuri sintactice și atacuri semantice. Aceste atacuri sunt efectuate, de obicei, anonim și pot fi sub formă de cyberterrorism, campanii cibernetice sau războaie cibernetice. În timp ce cele mai multe cyberattacks din trecut sunt de obicei la scară mică, concentrându-se pe computerele personale sau serverele marilor corporații, cercetătorii cred că cyberattacks care vizează infrastructuri critice cum ar fi serverele aparținând băncilor internaționale sau infrastructurilor de putere majore au fost potențial catastrofale la scară globală.

Riscurile asociate cu progresele în inteligența artificială

O altă sursă antropogenă a riscului catastrofal global este inteligența artificială. Tema inteligenței artificiale care preia lumea este ilustrată popular în numeroase opere literare precum benzi desenate și filme. De la crearea primului computer în secolul al X-lea, avansurile tehnologice ale computerului au crescut cu salturi și limite, iar computerele au devenit mai eficiente. Roboții din epoca modernă au devenit semi-autonomi și nu se bazează pe controlul uman. Cu toate acestea, există temeri că în curând inteligența artificială va depăși inteligența umană și va elimina, în cele din urmă, omenirea ca specie dominantă la nivel mondial. Cercetătorii și inventatorii renumiți precum Bill Gates, Stephen Hawking și Elon Musk au afirmat cu toții posibilitatea ca inteligența artificială să se dezvolte până la un moment în care va deveni imposibil de controlat de oameni, un eveniment care va avea efecte catastrofale asupra rasei umane. Vernor Vinge, care este cunoscut pentru studiul său asupra posibilității inteligenței artificiale eclipsând inteligența umană într-o filosofie cunoscută sub numele de „Singularitarianism“ a declarat, de asemenea, că omenirea este expusă riscului de dispariție dacă roboții devin mai inteligenți decât inteligența umană. Pentru a studia efectele unei inteligențe artificiale autonome asupra omenirii, cercetătorii folosesc interacțiunea oamenilor și cimpanzeilor ca exemplu în care activitatea umană dictează supraviețuirea cimpanzeilor. Folosind scenariul uman-cimpanzeu, se poate observa potențialul de pericol pe care îl prezintă inteligența artificială asupra supraviețuirii umane. În timp ce există numeroase scenarii propuse pentru a duce la creșterea inteligenței artificiale, acestea sunt clasificate în două: eșecul tehnic al inteligenței artificiale și eșecul filozofic al inteligenței artificiale. Mulți cercetători sunt de acord că un astfel de eveniment este aproape imposibil de prezis deoarece antropomorfismul acționează ca o prejudecată a inteligenței artificiale.

Posibilitatea unui război nuclear nuclear

O credință comună constă în faptul că lumea se află în prezent în cea mai pașnică perioadă din istoria sa, în ciuda percepției sumbre care este prezentată în mass-media. Cu toate acestea, pacea relativă în lume nu a oprit țările de la producția în masă de arme mortale, cu toate economiile majore din lume având în minte arsenalul militar. Rusia și Statele Unite sunt cunoscute ca având o combinație de arme nucleare 14,700, reprezentând cea mai mare parte a arsenalului nuclear mondial. Puterea distructivă a bombei nucleare este bine cunoscută și, de obicei, este indicată ca principalul suspect pentru cauza sfârșitului civilizației. Probabilitatea ca lumea să se angajeze într-un război nuclear a fost un subiect polarizant în rândul savanților, dar aproape toți văd un astfel de scenariu ca fiind inevitabil. Un război nuclear global are potențialul de a schimba climatul Pământului, aruncând lumea într-o iarnă nucleară cu vreme rece și scăderea penetrării soarelui, care ar avea efecte catastrofale asupra producției alimentare globale și, în cele din urmă, va duce la prăbușirea civilizației moderne. În 1949, renumitul fizician Albert Einstein, a cărui formulă a fost integrat în crearea bombei atomice, a declarat că următorul război mondial (al III-lea Război Mondial) va trimite omenirea înapoi în epoca de piatră. Războiul global nu se va baza exclusiv pe arme nucleare, ci ar include și războaie biologice care ar putea duce la dispariția oamenilor.

Riscuri de schimbare climatică

O altă cauză probabilă a riscului catastrofal la nivel mondial este schimbarea climei, în care efectele schimbărilor climatice fac Pământul nelocuit. Efectele schimbărilor climatice au fost deja resimțite în întreaga lume. Creșterea nivelului mării pune comunitățile de coastă, iar locuitorii insulelor sunt expuși riscului de a fi scufundați și dispariți pentru totdeauna. Schimbarea modelelor meteorologice a cauzat o scădere a producției de alimente în multe regiuni din întreaga lume, ducând la secetă și foamete la niveluri care nu au fost observate anterior în istoria Pământului. Oamenii de știință consideră că emisia continuă de gaze cu efect de seră are potențialul de a face permanent Pământul nelocuibil datorită efectului de seră cauzat de aceste gaze toxice.