Care Sunt Efectele Otrăvirii Cu Cadmiu?

Autor: | Ultima Actualizare:

Cadmiul este un metal greu natural care se găsește în principal sub formă de depozite în scoarța pământului și are o masă atomică de 112.4g / mol. Cadmiul metalelor are o culoare albă, albăstrui și albastră. Cadmiul împărtășește multe proprietăți chimice cu zinc, dar diferă de zinc prin faptul că este capabil să formeze compuși mult mai complexi. Utilizările industriale ale cadmiului includ; fabricarea de baterii solare, pigmenți, acoperiri și stabilizatoare în fabricarea materialelor plastice. Cadmiul a fost, de asemenea, utilizat în galvanizarea unor metale utilizate în echipamentele de transport, mașini, produse de smalț și fotografie. Cadmiul este de asemenea utilizat în rafinarea metalelor de zinc, iar produsul secundar este una dintre principalele cauze ale otrăvirii cu cadmiu. Utilizarea industrială pe scară largă a cadmiului a dus la expunerea la ființele umane, la animale și la mediu.

Sanatatea umana

Ființele umane sunt expuse la cadmiu prin alimentele pe care le iau și în locurile în care locuiesc sau lucrează. Produsele alimentare, cum ar fi ficatul, ciupercile de crustacee, midii, cacao și alge marine, sunt foarte bogate în cadmiu și, atunci când sunt luate, expun oamenii la element. Cei care se află în apropiere sau lucrează în locuri de depozitare și rafinării pot fi expuși la cadmiu prin deșeurile emise. Expunerea excesivă la cadmiu provoacă efecte negative asupra sănătății, cum ar fi diaree, vărsături, greață, leziuni hepatice și insuficiență renală. Fumatul tutunului în zonele cu fum de cadmiu ridicat introduce cadmiu în sânge, ceea ce crește nivelul de cadmiu deja prezent în organism. Nivelul ridicat de cadmiu din organismul uman duce la deteriorarea organelor interne, cum ar fi ficatul, plămânii, sângele și rinichii și, dacă nu este controlat corespunzător, poate duce la deces. Expunerea excesivă a cadmiului poate declanșa dezvoltarea cancerului în corpul uman.

Mediu inconjurator

Cadmiul este eliberat în mediul înconjurător, în principal prin fluxurile de deșeuri industriale, prin scurgerea depozitelor de deșeuri și prin alte operațiuni asociate cu manipularea cadmiului sau zincului. Atunci când fluxul de deșeuri industriale care conțin cadmiu își găsesc drumul în mediul înconjurător, acestea otrăvesc aerul, solul și apa de suprafață. De exemplu, cadmiul poate fi eliberat în apă potabilă din coroziunea conductelor de apă galvanizată și în aer prin arderea combustibililor fosili. Plantele vor absorbi cadmiul prezent în sol sub formă de materie organică pentru creșterea și dezvoltarea lor. Când animalele se hrănesc cu aceste plante, ele vor crește nivelul cadmiului în sistemul lor corporal. Nivelul crescut de cadmiu îi poate expune riscurilor de sănătate și chiar deces. Prezența cadmiului în sol va otrăvi organismele vii din sol și, eventual, va afecta întregul ecosistem din sol. În unele medii acvatice, este cunoscut faptul că cadmiul se acumulează în midii, homari și pești, printre altele. Când animalele iau apă și alimente contaminate cu cadmiu, organele lor interne, cum ar fi rinichii, ficatul și creierul, pot fi distruse de metale grele.

Reglementarea cadmiului

Datorită potențialelor riscuri pentru sănătate cauzate de expunerea la materiale contaminate cu cadmiu, este esențial ca cantitatea de cadmiu prezentă în special în apa potabilă să fie reglementată pentru a minimiza problemele de sănătate asociate. În SUA, Congresul a adoptat Legea privind siguranța apei potabile în 1974 și a impus EPA cu responsabilitatea de a determina nivelurile de siguranță ale substanțelor chimice din apa de băut. Ulterior, s-a determinat obiectivul maxim al nivelului de contaminant pentru fiecare produs chimic. MCLG pentru cadmiu a fost determinat și stabilit de EPA la cinci părți per miliard. Nivelul maxim al nivelului de contaminare pentru un produs chimic este nivelul sau cantitatea sigură a substanței chimice din apa de băut care poate sau nu va cauza probleme de sănătate atunci când este luat de către oameni sau animale.