Ce Este Radioactivitatea?

Autor: | Ultima Actualizare:

Ce este radioactivitatea?

Radioactivitatea apare atunci când nucleul nucleului atomului instabil își pierde energia prin emiterea de radiații pentru a obține stabilitate. Radioizotopul, care are nucleele instabile, nu are energia obligatorie necesară pentru a ține nucleul împreună. Acest lucru are ca rezultat transmutarea în care elementul se transformă într-un alt element nou. Radioactivitatea are loc în trei moduri principale: alfa, beta, și gamma.

  • O particulă alfa este similară cu nucleul de heliu, deoarece este alcătuită din două protoni și doi neutroni legați împreună. În decăderea alfa, particula alfa scapă din nucleul atomului și este respinsă mai departe de electromagnetism, deoarece atât particula alfa, cât și nucleul sunt încărcate pozitiv. Procesul modifică atomul inițial într-un element diferit, deoarece particulele alfa sunt emise.
  • Degradarea beta este în două forme beta + (plus) și beta - (minus). Beta plus apare în nucleele bogate în protoni care au mai mulți protoni decât neutronii, iar protonii din procesul de dezintegrare beta se schimbă în poziții și neutroni. Degradarea beta-minus se petrece în neutronii bogați în neutroni și se emite un electron. În decăderea beta, nucleul își schimbă forma.
  • Degradarea gama se produce în cochilii de nucleoni care emit energie cunoscută sub numele de raze gamma, care sunt fotoni extrem de energici. Degradarea radioactivă apare în mod natural, dar poate fi, de asemenea, stimulată artificial.

Istoria radioactivității

Descoperirea radioactivității sa întâmplat din diferite fronturi, dar cea mai veche formă de radiație este radiografia care a fost generată într-un laborator. A fost descoperit de fizicianul german WC Roentgen în 1895 când a descoperit raze X în timp ce lucra cu tuburi catodice. Descoperirea radiografiei a reprezentat o piatră de hotar importantă în domeniul medical în care razele au fost aplicate în diagnosticul fracturilor osoase, precum și în cazul rănilor provocate de împușcături.

Mai mult, un fizician francez, pe numele lui Henri Becquerel, a observat emiterea energiei invizibile în timp ce investighează proprietățile elementelor fluorescente și lucrează cu uraniul. El a etichetat această energie radiaţie.

Aplicarea degradării radioactive

În natură, radioactivitatea este cunoscută ca fiind o sursă de energie pentru multe corpuri extraterestre din univers, inclusiv multe stele din Galaxia Calea Lactee. Cu toate acestea, procesul de dezintegrare radioactivă are multe aplicații în mai multe domenii ale lumii. Cea mai populară aplicație este utilizarea de raze X în diagnosticul non-intruziv al fracturilor osoase și al sângerărilor interne. Radioactivitatea se aplică și în reactoarele nucleare pentru producerea energiei nucleare. Radioactivitatea este folosită și în sterilizarea instrumentelor medicale. Radioactivitatea este, de asemenea, utilizată în radioterapie pentru tratamentul cancerului, unde razele radioactive sunt folosite pentru a ucide celulele canceroase în organism. Materiale radioactive, cum ar fi plutoniul și uraniul, sunt utilizate în fabricarea armelor nucleare.

Pericolele radioactivității

Când fotonii și electronii emise de procesul de dezintegrare radioactivă trec prin molecula ADN a unei celule, ei modifică compoziția ADN-ului și fac cancerul celular. Ingerarea sau inhalarea materialelor radioactive au un rezultat chiar mai rău atunci când are loc o ionizare masivă a corpului care distruge celulele și este adesea fatală. Cantitatea și tipul de daune cauzate de radiații vor depinde de doza de radiație primită și de durata expunerii la materialele radioactive.