Ce este un OMG?
Un OMG sau un organism modificat genetic se referă la un organism al cărui material genetic a fost modificat prin proceduri de inginerie genetică într-un mediu de laborator. Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea definește OMG-urile ca fiind "orice organism viu care posedă o combinație nouă de material genetic obținut prin utilizarea biotehnologiei moderne." Acele OMG al căror material genetic a fost modificat prin introducerea materialului genetic dintr-un alt organism sunt cunoscute sub denumirea de " transgenice ". Deoarece genele unui organism își determină fenotipul (aspectul fizic și caracteristicile sale), modificarea materialului genetic modifică fenotipul organismului, care prezintă apoi trăsături noi pe care nu le-a văzut în mod natural.
Rolul istoric și pionierii în câmp
Conceptul de modificare genetică a organismelor a fost precedat de practica de reproducere selectivă efectuată de oameni timp de mii de ani. În cazul unei selecții selective, cunoscută și sub denumirea de "selecție artificială", oamenii selectează numai acele specii de plante sau animale care posedă o trăsătură favorabilă și cultivă două astfel de animale (sau polenizează astfel de plante) pentru a produce descendenți care posedă caracterele dorite părinții lor. În acest fel, fermierii și viticultorii au dezvoltat plante și animale care le oferă cele mai mari beneficii. Odată cu dezvoltarea tehnologiei ADN-ului recombinant în secolul 20th, reproducerea selectivă a dat naștere producției de OMG-uri, în care, în loc să recurgă la procesul lung de reproducere a animalelor pentru trăsături selective, materialul genetic al unui organism este modificat în laborator și atunci organismul este clonat pentru a produce mai multe copii identice care sunt apoi propagate în mod natural.
După crearea primului ADN recombinant în 1972 de către american Paul Berg, alți doi oameni de știință americani, Stanley Cohen și Herbert Boyer, au creat primul OMG în 1973. In acelasi an, a aparut un alt progres major in domeniul biotehnologiei, cand cercetatorul american Rudolf Jaenisch, nascut in Germania, a creat primul mouse transgenic. O altă echipă de trei oameni de știință străluciți, Michael W. Bevan și Richard B. Flavell din Marea Britanie și Mary-Dell Chilton din Statele Unite, au creat prima plantă transgenică. În curând, au fost dezvoltate mai multe tehnologii, metode și dispozitive genetice și fiecare dintre aceste progrese succesive a făcut din ce în ce mai eficient procesul de inginerie genetică. Prima companie de inginerie genetica, Genentech, a fost infiintata in SUA la 1976 si a avut sediul in South San Francisco, California, si a inceput sa produca in 1978 "humulin" sau insulina umana. În 1994, primul produs alimentar modificat genetic, roșiile Flavr Savr, a fost lansat pe piață pentru consum după aprobarea FDA. În anii care au urmat, s-au dezvoltat câteva alte soiuri de plante rezistente la secetă, boli și dăunători. În 2010, primul genom de bacterii sintetice umane a fost produs de oamenii de știință ai Institutului J. Craig Venter. În 2015, somonul AquAdvantage a devenit primul animal modificat genetic care urmează să fie aprobat pentru a fi utilizat ca hrană.
Aplicații practice
Plantele care au fost proiectate genetic au de obicei un randament mai mare de culturi pe hectar de teren pe an, și necesită, de asemenea, o reducere a utilizării substanțelor chimice cum ar fi insecticidele și pesticidele pentru protecția lor. De exemplu, "bumbacul Bt" este un soi de bumbac fabricat genetic care posedă o genă din bacterii Bacillus thuringiensis și produce o toxină dăunătoare insectelor, toxina Bt, în virtutea acestei gene. Introducerea bumbacului Bt în India a condus la o reducere dramatică a infestărilor cu vierme de bumbac, ceea ce a condus la randamente mai mari de 30% la 80%. Plantele de cultură rezistente la plante erbicide au fost, de asemenea, produse prin inginerie genetică care nu sunt afectate de utilizarea erbicidelor utilizate pentru a elimina buruienile în câmpurile de culturi. Plantele de cultură au fost, de asemenea, modificate genetic pentru a produce calitățile dorite de hrană, cum ar fi "orezul de aur" care produce cantități mari de beta-caroten pentru a ajuta la depășirea deficiențelor vitaminei A. Culturile modificate genetic, care sunt rezistente la condițiile de secetă, au fost, de asemenea, dezvoltate de oamenii de știință. OMG-urile găsesc aplicații pe scară largă și în cercetarea biomedicală, unde, prin ameliorarea genelor din organisme, oamenii de știință ar putea să înțeleagă mai bine rolul acestor gene în organismul uman. OMG-urile sunt, de asemenea, utilizate pentru producerea pe scară largă a vaccinurilor și a altor produse farmaceutice, cum ar fi producerea de insulină umană din bacterii modificate genetic și vaccinul recombinant împotriva hepatitei B de drojdie de Baker modificată genetic.
Controversa și siguranța
Până în prezent, deși OMG-urile par a avea un viitor promițător, o mulțime de controverse înconjoară utilizarea OMG-urilor, în special a celor utilizate ca produse alimentare umane. Cel mai bun argument oferit de mai multe organizații neguvernamentale, cum ar fi Greenpeace, Asociația Consumatorilor Organici și Uniunea Oamenilor de Știință Concurenți, este că, deși OMG-urile beneficiază în prezent în mare măsură de populația umană, există suficiente dovezi privind efectele pe termen lung ale acestor OMG asupra sănătății umane iar mediul natural este absent. Aceștia susțin, de asemenea, că OMG-urile ar putea afecta negativ OMG-urile, deoarece încrucișarea accidentală între OMG-uri și nemodificate organisme modificate genetic ar putea duce la generarea de organisme cu un set complet de gene și caracteristici. Acest fenomen prospectiv a devenit cunoscut sub numele de "poluare genetică". Există, de asemenea, o dezbatere uriașă privind faptul dacă OMG-urile ar trebui să fie etichetate ca atare sau nu pe piață. În Statele Unite, alimentele derivate din OMG nu sunt etichetate în mod specific. De asemenea, este posibil ca etichetarea OMG-urilor să influențeze publicul pentru a selecta alimente care nu conțin OMG-uri pe baza de OMG-uri. Cu toate acestea, obiectivul de a rezolva deficitul mondial de alimente de către culturile cu randament ridicat cu OMG ar deveni dificil de realizat.
Evoluții recente și cercetări viitoare
Prin 2010, peste 10 milioane de kilometri pătrați de suprafață de teren din lume au fost dedicate creșterii culturilor modificate genetic. În Statele Unite, prin 2014-15 în jurul valorii de 90% din bumbac, soia și porumb cultivate în țară au fost GM. Se desfășoară astăzi cercetări intense pentru a dezvolta rapid OMG-uri cu trăsături noi și proprietăți îmbunătățite. S-au dezvoltat plante recombinante care ar putea acționa ca vaccinuri comestibile și vor servi ca metode de vaccinare fără dureri, eforturi și costuri scăzute, rezolvând problema îngrijirii limitate și disponibilității seringilor sterile în țările mai puțin dezvoltate. Sunt dezvoltate, de asemenea, țânțari în tehnica genetică, care pot bloca intrarea parazitului malaric în ele. Eliberarea acestor țânțari modificate genetic în sălbăticie ar putea contribui eventual la rezolvarea crizelor de sănătate cauzate de malarie. Utilizarea OMG-urilor pentru producerea de materiale biodegradabile este, de asemenea, o altă zonă de cercetare inovatoare, care promite să contribuie la salvarea mediului nostru fragil. De asemenea, OMG-urile ar putea fi utilizate în tehnicile de bioremediere, unde pot fi concepute pentru a metaboliza petrolul și metalele grele. Astfel, perspectivele viitoare ale OMG-urilor sunt extrem de mari. Cu toate acestea, este de asemenea important ca practicile de cercetare responsabile să fie adoptate în timpul dezvoltării și eliberării OMG-urilor pentru a evita orice catastrofe incontrolabile.
