De Stijl a fost o mișcare de artă fondată în 1917 de un grup de artiști abstracți olandezi. De Stijl în limba olandeză înseamnă pur și simplu "stilul". Acest stil de artă se bazează pe linii drepte și forme geometrice orizontale și verticale de bază. Artiștii de pionierat includ Theo Van Doesburg, Piet Mondrian, Vilmos Huszar și JJP Oud. Mișcarea De Stijl a fost formată cu intenția de a crea simplitate, armonie și abstractizare prin intermediul formelor de artă. Aceasta a fost în special ca răspuns la consecințele primului război mondial, în care artiștii au imaginat puterea artei în exprimarea unei idei utopice care ar putea aduce armonie și ordine societății.
Prin adoptarea diverselor elemente vizuale din cubism și suprematism, De Stijl a fost conceput să includă diferite influențe artistice care ar putea fi aplicate în alte forme de artă în societate, cum ar fi planificarea urbană, arhitectura, poezia, tipografia și muzica. Membrii acestei mișcări au dorit să fie mai mult decât doar artiști vizi, prin îmbrățișarea noțiunii expansive de artă și prin exprimarea ideilor utopice de armonie spirituală.
Idei cheie
De Stijl a fost stabilită prin utilizarea unor forme geometrice simple care au fost redate în cele trei culori primare. Această reducere a elementelor a reprezentat chiar nucleul realizării formelor geometrice pure și a abstractizării. De asemenea, a contribuit la eliminarea simetriei în timp ce obține un echilibru între suprafețe și distribuția culorilor.
Arta a fost folosită ca un vehicul transformator în societate pentru a aduce ordine și armonie după efectele primului război mondial. În încercarea de a realiza armonie universală, exponenții lui De Stijl au propus o limbă vizuală care a constat în forme geometrice simple, prefăcute, cum ar fi pătrate, linii drepte și dreptunghiuri, menite să caute legile de conducere ale armoniei.
În timp ce artiștii au muncit din greu pentru a-și atinge viziunea asupra unei lumi utopice, a fost, în esență, o sarcină copleșitoare, care nu a fost posibil să se atingă în lumea reală. Eșecul de a realiza viziunea a dus la decesul final al grupului. Drept urmare, lucrările de durată ale lui De Stijl sunt cele ale lui Piet Mondrian, cel mai renumit membru al mișcării.
Lucrări faimoase
Compoziția A
Artist: Piet Mondrian
Anul: 1920
Compoziția A a constat din elemente de bază și blocuri solide prestate în culori primare. Această lucrare nu avea caracter obiectiv, așa cum este descrisă în titlul său, care nu făcea referire la vreun obiect decât la el însuși. Mondrian a vrut să obțină o abstractizare geometrică utilizând forme rectilinie care au fost subliniate cu zone de culoare. El a vrut să aplice cunoașterea teoriei lui Schoenmaekers și să obțină un limbaj vizual adecvat, care a apărut modern în acea perioadă. Nuanțele de negru și gri au fost utilizate pe scară largă în această lucrare împreună cu blocuri solide de culori primare. Acest lucru a contribuit la exprimarea simplității și a creat compoziții de bază.
Scaun albastru roșu
Artist: Gerrit Rietveld
Anul: 1923
Scaunul roșu albastru este descris ca una dintre lucrările canonice ale mișcării De Stijl. Proiectat de arhitectul Rietveld, scaunul trebuia să fie unic și transformant în spațiul din jur. Designul încorporat liniile, avioanele și volume rectiliniare care nu erau menite să se intersecteze. Culorile primare de culoare roșie, albastră și solidă sunt definite clar. Liniile și avioanele scaunului par a fi ca niște bucăți individuale de mobilier, dar ele sunt asamblate pentru a crea o piesă. Scaunul a fost construit din dimensiuni standard de lemn, ceea ce a făcut posibilă producerea în masă spre deosebire de a fi realizată manual. Designul scaunului nu folosește forma naturală, spre deosebire de alte scaune.
