Care A Fost Revoluția Industrială?

Autor: | Ultima Actualizare:

Care a fost revoluția industrială?

Revoluția industrială este o perioadă care a fost martora tranziției de la o economie de artizanat la o economie dominată de mașini și inovații tehnologice. Revoluția industrială a început în Marea Britanie și sa răspândit treptat în Europa și a avut loc de la mijlocul 1770 la mijlocul 1880. Revoluția a afectat sectoarele majore ale economiei, inclusiv textile, agricultură, fabricarea metalelor, transport și politici sociale și economice în Europa.

Originile, răspândirea și dezvoltarea

Revoluția industrială a început în Marea Britanie la începutul lui 1770. Înainte de revoluție, majoritatea oamenilor locuiau în comunități mici din Marea Britanie din mediul rural. Viața lor de zi cu zi se învârtea în jurul agriculturii. Cei mai mulți oameni s-au angajat în producția de subzistență și și-au produs haine, alimente și unelte. Marea Britanie a fost locul de naștere al revoluției industriale, deoarece avea depozite mari de mine de cărbune, minereu de fier și era stabil din punct de vedere politic. În plus, Marea Britanie era o putere colonială, iar coloniile sale de peste mări, în special în Africa, servesc drept surse de materii prime. Conștient de startul lor, Marea Britanie a interzis exportul tuturor formelor de mașini și a tehnicilor de fabricație și prelucrare și a forței de muncă calificate. Cu toate acestea, în condițiile în care Marea Britanie a adoptat utilizarea mașinilor în industriile lor, oamenii de afaceri britanici au nevoie de mai multe profituri și au condus-o către alte piețe europene. Belgia a beneficiat în special de comercianți britanici și a devenit al doilea județ care a experimentat revoluția industrială după Marea Britanie. Întrucât Marea Britanie și Belgia se aflau în tranziție, Franța a expirat Revoluția franceză și a adoptat încet revoluția.

Descoperiri tehnologice și invenții

Agricultura și industria textilă au cunoscut primul progres în tehnologiile inovatoare. Înainte de mecanizare, comercianții au furnizat materii prime și unelte de comerț și, în cele din urmă, au luat bunurile finite de la o casă la alta; acest lanț a dus la pierderea timpului și ineficiența. Jenny de spinning dezvoltat de James Hargreaves a jucat un rol semnificativ în transformarea industriei textile. Samuel Compton a modificat ulterior Spinningul Jenny într-un măgar care a fost mai eficient. De asemenea, au fost introduse metode de turnare a fierului folosind mai degrabă combustibili pe bază de cocs și nu pe cărbune. În 1850, Henry Bessemer a dezvoltat o metodă ieftină și eficientă de producere a oțelului în masă. Invenția motorului cu aburi sa dovedit a fi de mare importanță; motorul a fost folosit pentru pomparea apei din mine, mașini electrice, nave și locomotive.

Schimbări în structurile de muncă și în standardele de viață și urbanizare

Perioada de industrializare a fost caracterizată de creșterea firmelor și a materiilor prime. Cererea de forță de muncă a crescut odată cu extinderea firmelor. Inițial, proprietarii care erau conducători ai acestor firme au privit angajații ca pe o sursă de muncă ieftină. Odată cu trecerea perioadei, angajații au început să formeze sindicate care susțineau condiții mai bune de muncă și plăți. Strikes și go-slows au devenit frecvente, deoarece angajații au câștigat mâna superioară prin negocierea în masă, împreună cu faptul că forța de muncă calificată a fost greu de înlocuit. În timp ce angajatorii plăteau mai mult, costul vieții sa schimbat și orașele au început să se dezvolte. Oamenii s-au mutat în medii urbane în căutarea unor locuri de muncă și facilități sociale mai bune. Munca copiilor a devenit agresivă, deoarece au fost mai ieftine decât adulții și părinții au considerat ocuparea forței de muncă o opțiune mai bună decât educația.

Eficiența și productivitatea și efectele revoluției asupra mediului

Utilizarea mașinilor și a muncii calificate a introdus eficiență în sistemele de producție. Mașinile s-au dovedit a fi mai productive decât munca umană; au fost eficiente și mai eficiente. Specializarea și diviziunea muncii au însemnat că angajaților li s-au alocat anumite părți ale lanțului de producție unde erau cei mai productivi. Cu toate acestea, revoluția a avut efecte negative asupra mediului. Exploatarea cărbunelui a condus la duguri mari care au rămas neacoperite; a existat o poluare masivă cauzată de motoarele și firmele de cărbune. Deforestarea a crescut și sursele de apă au devenit poluate din deșeurile din fabrică.

După moarte și moștenire

Revoluția industrială este considerată locul de naștere al industrializării moderne, care a marcat o tranziție semnificativă a economiilor mondiale, în special a economiilor europene. Inovațiile tehnologice s-au răspândit pe tot globul, iar schimbul de cunoștințe și tehnologie a avut loc în comun. Revoluția a pregătit calea pentru a doua revoluție din secolul 19, care a fost marcată de utilizarea de roboți, avioane și tehnologii avansate.