Defrisarea transformă odată zonele vibrante și vegetația în terenuri goale și goale. Rezultatele unor astfel de procese sunt că se proliferează incidențele insecurității alimentare, degradării terenurilor și schimbărilor climatice. Cu toate acestea, se poate combate despădurirea prin diferite măsuri de conservare și atenuare.
Habitat Pierdere
Pădurile ocupă un procent 31 din suprafața pământului. Acestea sunt un habitat pentru mediul sălbatic, iar miliarde de oameni 1.6 depind în primul rând de păduri pentru alimente, apă, medicină tradițională și alte beneficii secundare, cum ar fi adăpost, turism, construcții și altele, potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF). Dar defrișările decimă pădurile într-un mod alarmant târziu. Potrivit National Geographic, anual, pădurile care acoperă mărimea Panamei sunt pierdute pentru despăduriri. Agricultura este cea mai mare cauză a pierderii habitatelor forestiere, care printre fermierii mici se prezintă sub formă de tăieturi și arsuri, unde copacii și vegetația sunt tăiate și arse. Printre alți factori se numără exploatarea forestieră, exploatarea nesustenabilă, degradarea datorată schimbărilor climatice și dezvoltarea industrială, cum ar fi exploatarea forestieră.
Eroziunea solului
Pierderea acoperirii vegetale prin despăduriri determină eroziunea solului, ceea ce poate duce la deșertificare. Creșterea cererii de produse agricole conduce la activități umane negative în care vegetația naturală a terenului este curățată, pentru a face loc culturilor cum ar fi porumbul, cafeaua, bumbacul, soia, uleiul de palmier, grâul și altele. Ca urmare, noua vegetație sub formă de culturi nu ancoră corespunzător solul, ducând la eroziunea solului. Potrivit Fondului Mondial pentru Natură, în ultimii ani 150, jumătate din solul fertil al planetei a fost pierdut. Cercetătorii au raportat că eroziunea solului sporește poluarea, provoacă sedimentarea în râuri și cursuri de apă, dăunează căile navigabile și determină declinul speciilor acvatice. Despre 10 milioane de hectare de terenuri agricole sunt pierdute anual pentru eroziunea solului, potrivit unui studiu realizat de Colegiul de Agricultură Cornell University.
Încălzire globală
Defrișarea accelerează încălzirea globală. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), copacii sunt 50 procente de carbon, deci atunci când sunt aruncați sau arși, dioxidul de carbon (CO2) pe care îl depozitează scapă înapoi în atmosferă. Un procent estimat de 15 din toate gazele cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, se datorează defrișărilor, conform Fondului Mondial pentru Natură. Pădurile acționează ca rezervor vital de carbon, deoarece absorb dioxidul de carbon din atmosferă, care contribuie la schimbările climatice. Deși despăduririle sunt asociate cu scăderea precipitațiilor, în unele cazuri se întâmplă invers. Potrivit studiilor NASA, aceasta poate crește precipitațiile datorită creării insulelor de căldură care îmbunătățesc înălțarea și răsturnarea aerului (convecție), provocând astfel nori și ploi. Acest lucru se datorează faptului că norii și precipitațiile se concentrează în cazul în care pădurile au fost eliminate.
Disfuncțiile ciclului de apă
De asemenea, întreruperea ciclurilor de apă se datorează defrișărilor. Copacii controlează cantitatea de apă din atmosferă, din sol și din apele freatice. Ei trag apa subterană prin rădăcinile lor și o eliberează în atmosferă folosind frunzele lor pentru a susține ciclul hidrologic. Rădăcinile servesc ca o conductă în sol care facilitează infiltrarea apei în pământ și lasă capturile de precipitații și precipitații care se re-evaporă înapoi în atmosferă. Lebeda din frunze și alte reziduuri organice din arbori acoperă solul și își sporesc capacitatea de a stoca apa. Mai puțini copaci înseamnă mai puțin că apa din atmosferă va fi returnată în sol, ceea ce duce la soluri de uscare în care culturile nu pot fi cultivate, potrivit Alianței Pachamama. Zonele dezintegrate nu pot să rețină nici o umiditate în sol sau în atmosferă, ceea ce duce la o climă uscată și, eventual, la deșertificare.
Eforturi de conservare
Împădurirea reprezintă o soluție pentru combaterea despăduririlor. Aceasta implică replantarea copacilor în secțiuni ale pădurilor în care au fost îndepărtate capacele copacilor. Împădurirea este vitală în cazul în care pădurile nu se pot regenera în mod natural datorită degradării grave a terenurilor, iar copacii trebuie replantați manual. Pentru a preveni despăduririle, organizații precum Conservation International (CI) au lucrat peste 30 ani pentru a asigura că peste 40 sunt protejate milioane de hectare de păduri. Conservation International lucrează în Africa Subsahariană, America Latină și Asia de Sud-Est, unde incidența defrișărilor este ridicată.
