Zone De Patrimoniu Mondial Amenințate În Republica Democrată Congo

Autor: | Ultima Actualizare:

Virunga

Unul dintre siturile patrimoniului mondial UNESCO pe cale de dispariție din Republica Democratică Congo (RDC), Parcul Național Virunga cuprinde o zonă de kilometri pătrați 7,800 între nordul munților Rwenzori și Munții Virunga de sud. Anii conflictelor politice și tulburărilor civile au condus la gestionarea incorectă a acestui parc, amenințând existența unor gorile de munte, a cimpanzeilor și a elefanților africani care locuiesc în parc. Câteva confruntări dintre autoritățile parcului și militanții civili au fost adesea însoțite de vărsări de sânge și moarte atât de militanți, cât și de gardienii pădurii. Lupta nediscriminatorie a animalelor din parc le-a epuizat populația în parc. Industria cărbunelui beneficiază, de asemenea, din pădurile Virunga și a declanșat pierderea de kilometri pătrați 14,331 între 2001 și 2010. O altă amenințare majoră la adresa parcului este reprezentată de o companie petrolieră din Regatul Unit care intenționează să exploreze parcul de foraj petrolier. Aceasta ar putea duce la consecințe devastatoare pentru flora și fauna parcului.

Salonga

A declarat un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în 1984, Parcul Național Salonga din RDC este renumit pentru repertoriul său unic de specii sălbatice precum păunul din Congo, cimpanzeul pitic, crocodilul "fals" și elefantul pădurii. Parcul se întinde pe o suprafață de 36,000 kilometri pătrați din bazinul râului Congo. La fel ca Parcul Național Virunga, Parcul Național Salonga este, de asemenea, supus unor efecte negative rezultate din războiul civil devastator din RDC. Gardienii forestiere, de multe ori temându-se pentru viața lor, sunt forțați să fugă. Lupta excesivă declanșează, de asemenea, viața sălbatică din parc. O altă amenințare majoră pentru supraviețuirea speciilor de aici este reprezentată de temperaturile în creștere cauzate de schimbările climatice. Un studiu estimează că schimbările climatice la rata actuală ar periclita critic 15% din toate speciile de mamifere din Africa de către 2050.

Okapi

Rezervația Wildlife Okapi este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în pericol din RDC. Rezervația ocupă o suprafață de 14,000 kilometri pătrați în nord-estul țării și este renumită pentru populația mare de Okapi. Parcul este amenințat astăzi de război și de braconieri. În 2012, Centrul de Conservare și Cercetare Epulu, un centru de cercetare a vieții sălbatice din parc, a fost atacat de un grup de braconieri și rebeli, iar animalele sale au fost mușcate, gardienii au fost uciși și proprietatea a fost vandalizată. Astfel de amenințări continuă să existe în rezervă, necesitând acțiuni imediate pentru protejarea speciilor sălbatice din rezervație.

Kahuzi-Biega

Parcul Național Kahuzi-Biega este un parc național 6,000 cu kilometri pătrați în RDC, cu o populație semnificativă a gorilei de est aval, una dintre ultimele refugii ale acestei specii din lume. Animalele din parc sunt supuse activităților nediscriminatorii de braconaj. Populația pădurii elefantului din acest parc la altitudini inferioare a fost complet eliminată prin braconaj. Gorila vânătoare de carne de pui este foarte răspândită aici. Adesea, grupurile militare sunt responsabile pentru desfășurarea activităților de vânătoare ilegală și miniere în parc. Există aproximativ 918 site-uri ilegale de exploatare în parc. Logarea afectează, de asemenea, 10% din pădurile din altitudinea inferioară, iar terenul pentru cultivare este, de asemenea, în mare măsură predominant.

Garamba

Soarta speciilor sălbatice din Parcul Național Garamba din RDC este imprevizibilă, deoarece braconajul ilegal de specii sălbatice amenințate în acest parc îi împinge spre pragul dispariției. Parcul național, situat în provincia Orientale a RDC, este în prezent una dintre siturile UNESCO Patrimoniu Mondial în pericol. Rinocerii albului nordic, speciile cheie ale acestui parc național, au dispărut astăzi complet din acest parc și doar trei persoane captive supraviețuitoare din această specie rămân în lume astăzi. Lupta extensivă a acestei specii la Parcul Național Garamba, ultima casă sălbatică a acestor rinoceri, este responsabilă pentru o astfel de stare strictă a acestor animale. Războiul, braconajul și alte efecte adverse antropogene continuă să perturbe ecosistemul din parc și să-i ucidă speciile sălbatice prețioase.