Planeta Pământ se confruntă în prezent cu o mare criză. Riscul catastrofal la nivel mondial ar putea distruge sau distruge complet civilizația modernă, dacă măsurile necesare nu se iau acum. Unele surse de astfel de riscuri sunt naturale (cum ar fi impactul asteroizilor sau supervolcanilor), în timp ce majoritatea riscurilor sunt generate de activitățile umane, cum ar fi încălzirea globală, degradarea mediului și războiul nuclear. Forumul Economic Mondial evalueaza riscurile si publica a Raportul global privind riscurile anual. Raportul subliniază schimbările în perspectiva globală a riscurilor și identifică riscul catastrofal global. Raportul analizează, de asemenea, strategii. Sursele de date pentru raport includ companiile de asigurări, anchetele și interviurile. Raportul vizează sensibilizarea cu privire la necesitatea unei abordări cu mai mulți factori implicați în reducerea riscurilor globale. Cele cinci riscuri globale care amenință bunăstarea planetei noastre includ:
5. Profundă instabilitate socială
Incapacitatea socială sub formă de tulburări civile, greve și demonstrații are un efect important și consecințe imprevizibile asupra întreprinderilor și a întregii țări. Potrivit Forumului Economic Mondial, instabilitatea socială, polarizarea și inegalitatea veniturilor sunt tendințe majore în multe țări din întreaga lume. Instabilitatea socială este strâns legată de alte riscuri globale de top, cum ar fi șomajul, criza fiscală și guvernele eșuate. Disparitățile economice și volatilitatea politică sunt principalul ingredient al instabilității sociale. Disparitățile economice sunt strâns legate de șomaj și de subzonieră. Șomajul în rândul tinerilor rămâne mai mare decât tendințele istorice, în ciuda faptului că generația mai tânără atinge niveluri mai înalte de educație. Sărăcia socială a crescut, împreună cu șomajul, cu tulburări sociale acum la 10% mai mare decât înainte de criza șomajului, potrivit Organizației Internaționale a Muncii. Protesturile din Grecia, Irlanda și Spania nu au fost cauzate doar de șomaj, ci și de corupție și inegalitate. Reacția politică la stagnarea economică conduce la un mediu mai puțin sigur pentru afaceri. Companiile și alți angajatori pot juca un rol semnificativ în reducerea instabilității sociale prin plata salariilor echitabile și crearea unui mediu de lucru mai bun, care abordează nefericirea angajaților datorită pierderii echității sociale.
4. Criza alimentară
Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură, miliarde de oameni din întreaga lume sunt expuși riscului de foame. Criza alimentară are un interes mai mare decât acum. Prețurile alimentelor sunt în continuă creștere. Criza alimentară mondială nu este nimic altceva decât provocată în mod natural. Politicile agricole înclinate, agricultura nesustenabilă și comerțul inechitabil au împins sistemul alimentar în niveluri periculoase și au sporit decalajul dintre influență și cei săraci. Familiile și comunitățile din întreaga lume nu au adoptat tehnologiile moderne care ar fi îmbunătățit producția și ar elimina criza alimentară. Foamea globală poate fi urmărită în urmă cu 30 ani în urmă, înainte ca media să se concentreze asupra acesteia. Organizația internațională nu a prevăzut criza, deoarece prețurile la produsele alimentare erau încă în continuă creștere. Deplasarea culturilor alimentare pe culturile de combustibil în 2006 a însemnat începutul deficitului de alimente. Criza alimentară la nivel mondial a fost cauzată de modelele meteorologice nefavorabile, de rezervele scăzute de cereale, de prețurile ridicate ale petrolului, de creșterea consumului de carne, de speculații și de deturnarea cerealelor la agrocombustibil. Au fost puse în aplicare mai multe măsuri pentru a inversa criza alimentară, inclusiv pentru susținerea producției interne, oprirea extinderii agrocombustibilului, democratizarea sistemului alimentar și promovarea revenirii la agricultura de mici dimensiuni.
3. Evenimente extreme meteorologice
Încălzirea globală a declanșat alte modificări ale climatului și a condițiilor meteorologice. Schimbările climatice induse de om au crescut numărul și au întărit unele dintre evenimentele meteorologice extreme în ultimii ani 50. Evenimentele extreme, cum ar fi valurile de căldură, secetele, inundațiile și tornadele, au afectat diferite părți ale lumii, ducând la mai multe decese, mutarea oamenilor și distrugerea proprietăților în valoare de miliarde de dolari. Seceta este un factor bine-cunoscut care contribuie la criza globală a foametei și a alimentelor. Seceta se caracterizează prin lipsa de apă prelungită și poate dura luni sau chiar ani, având un impact substanțial asupra ecosistemului și agriculturii. Seceta a influențat în mod direct costul producției de alimente și a redus producția de energie. Milioane de oameni din Africa și Asia au nevoie de ajutor în prezent din cauza efectelor secetei. Atât viața sălbatică, cât și animalele domestice sunt, de asemenea, afectate de seceta larg răspândită. De asemenea, decenii de secetă au influențat conflictele, cum ar fi în Sudan și Ciad. Inundațiile și tornadele sunt întâmplări normale în unele părți ale lumii. În Haiti, inundațiile au dus la pierderea vieții și a proprietății, inclusiv a clădirilor. Inundațiile sunt cauzate de furtuni puternice, ploi torențiale și uragane. Alte condiții meteorologice extreme includ temperaturile extreme și schimbările climatice.
2. Eșecul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării
Schimbările climatice reprezintă un factor important al evenimentelor meteorologice extreme. Schimbările climatice continuă să aibă un impact asupra mediului și asupra oamenilor. Efectele schimbărilor climatice sunt blocate într-un viitor previzibil, datorită efectelor pe termen lung ale gazelor cu efect de seră. Riscurile legate de schimbările climatice s-au transformat de la ipotetice la anumite din cauza lipsei unor acțiuni suficiente pentru a le atenua. Dimensiunea schimbărilor climatice și a impactului depind de acțiunile întreprinse. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă un pas necesar pentru minimizarea sau eliminarea impactului climatic, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme. Eșecul de atenuare și de adaptare la schimbările climatice reprezintă un risc pentru viitorul generație. Schimbările climatice au un efect direct asupra deficitului de apă și a fenomenelor meteorologice extreme. Vremea extremă a dus la consecințe economice și sociale. Se preconizează că evenimentele meteorologice extreme vor avea loc mai frecvent și cu o magnitudine mai mare decât înainte, din cauza eșecului în atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice.
1. Criza apelor
Apa este o resursă vitală în întreaga lume. Sănătatea unei comunități este definită de cantitatea și calitatea apei de care dispune. Cererea de apă curată și sigură depășește oferta care duce la criza apei. Majoritatea surselor de apă nesigure sunt situate în zone îndepărtate și rurale, ceea ce duce la o rată ridicată a mortalității datorată bolilor care pot fi prevenite prin apă. De asemenea, familiile își petrec cea mai mare parte a veniturilor în căutarea serviciilor de sănătate. Femeile și copiii merg pe distanțe lungi și ore întregi pentru a colecta apă, prin urmare, lipsesc pe activități importante de generare a veniturilor. De asemenea, copiii lipsesc din școală pentru că trebuie să aducă apă sau sunt bolnavi de boli provocate de apă. În Africa, peste 332, milioane de oameni nu au acces la apă. Numărul este probabil să crească dacă măsurile necesare nu sunt luate pentru a atenua seceta în curs de desfășurare și disponibilitatea apei sigure. Criza apelor este responsabilă pentru o pierdere anuală de peste miliarde de dolari, precum și pierderile de vieți omenești. Un copil moare în fiecare minut din cauza lipsei de apă sau a bolii transmise prin apă. Organizația Mondială a Sănătății și alte agenții internaționale au avertizat că criza va persista dacă guvernele nu vor sprijini eforturile de atenuare.
