5. Geografie fizica -
Zona protejată a Insulelor Phoenix (PIPA) este situată în punctul fierbinte polinezian al Pacificului de Sud, la jumătatea distanței dintre Hawaii și Fiji. Acesta cuprinde o zonă de kilometri pătrați 157,630, ceea ce face PIPA a doua zonă maritimă cea mai mare protejată din lume. În plus, această zonă este cea mai mare zonă de patrimoniu mondial UNESCO din lume. Geografia fizică a PIPA include un mediu ocean adânc umplut cu cel puțin vulcanii submersați 30, atolurile 8 și sistemele 2 de recife.
4. Cercetare, educație și turism -
Datorită locației sale îndepărtate, zona protejată a Insulelor Phoenix a rămas practic neatinsă și neschimbată de activitatea umană. Această condiție curată permite cercetătorilor să o folosească ca sit de referință împotriva altor zone ocupate de oameni. Cercetătorii monitorizează și studiază mediul înconjurător aici pentru a obține o perspectivă asupra efectelor schimbărilor climatice. Alte cercetări se axează pe explorarea pe adâncurile de mare, pe albirea și recuperarea recifelor de corali și pe relația dintre sistemele sociale și de mediu. PIPA nu are infrastructură turistică și este extrem de dificil de realizat. De fapt, vizitatorii pot ajunge doar cu barca sau cu avionul. Excursia cu barca durează aproximativ 5 de zile de la Fiji.
3. Administrație și Management -
Această zonă protejată din Insulele Phoenix aparține Kiribati și este responsabilitatea guvernului Kiribati. Ca sit de patrimoniu mondial UNESCO, este necesar să fie administrat printr-un plan de management. Acest guvern deține această responsabilitate, iar sub această distincție a fost creat un Comitet de gestionare al PIPA. Acest comitet se axează pe practici de gestionare durabilă, în special prin captarea eforturilor de pescuit ilegale și prin eliminarea speciilor invazive din insule. De asemenea, guvernul a colaborat cu Conservation International și cu Acvariul New England pentru a înființa Fondul fiduciar PIPA. Acest fond este utilizat pentru a asigura finanțarea adecvată pentru a continua să sprijine gestionarea și conservarea acestui domeniu.
2. Habitate și biodiversitate -
Zona protejată a Insulelor Phoenix este considerată un important habitat pietruit pentru anumite specii migratoare și planctonice din Oceanul Pacific. Habitatele sale tropicale și marine sunt aproape neatinsă de oameni și, ca atare, oferă o mare varietate de specii de plante și animale. Multe dintre speciile sălbatice găsite aici sunt acum dispărute în alte zone din întreaga lume. Apele care înconjoară atolurile sale sunt unele dintre cele mai adânci din lume și pot să găzduiască specii care urmează să fie descoperite. În plus, PIPA găzduiește unul dintre cele mai mari, neschimbate ecosisteme de corali de arhipelag de corali din lume. Există aproximativ 200 specii de corali, specii de pești 500, specii de păsări 44 și mamifere marine 18 care locuiesc în această regiune. Torturi, rechini, delfini, parrot, păsări marine, rame manta, corali, crabi de nucă de cocos și mlaștini uriașe sunt unele dintre numeroasele specii care trăiesc în această zonă protejată.
1. Amenințările la adresa mediului și eforturile de conservare -
Una dintre cele mai mari amenințări la adresa mediului protejat din Insulele Phoenix este prezența speciilor non-native, invazive. Acest lucru a avut un efect deosebit de dăunător asupra păsărilor marine și a plantelor lor tinere, precum și a plantelor indigene. Unele dintre aceste specii includ pisici, câini, șobolani și porci. Aceste animale se mișcă și concurează pentru resursele locale, distrugând populațiile locale. În cadrul studiului 2006, cercetătorii au efectuat un studiu al speciilor invazive și au stabilit că îndepărtarea lor a fost crucială pentru menținerea habitatelor naturale și a mediului înconjurător al PIPA. Conservarea și eforturile de recuperare au început în 2008, care vizează speciile invazive. Prin 2009, eradicarea șobolanilor și iepurilor de pe insulele McKean și Rawaki a avut succes cu revenirea păsărilor marine după ce au trecut peste zece ani. Un alt efort de eradicare a avut loc cu succes în 2011 pe insulele Enderbury și Birnie.