Religia În România

Libertatea religioasă în România

Constituția 1991 a României, precum și alte legi ale țării, permit libertatea religiei în țară. Aceste legi protejează dreptul adepților religioși de a organiza și interzice practica religioasă forțată. Solicitarea unei persoane de a-și identifica religia este ilegală atât în sectorul public, cât și în cel privat. Pentru a primi anumite scutiri de impozit, o entitate religioasă trebuie înregistrată legal la guvern. Optzeci de religii și denominațiuni sunt recunoscute de stat.

Creștinismul Ortodox de Est

Cea mai răspândită religie din România este creștinismul ortodox estic. Aproximativ 81% din populație se identifică drept creștin ortodox. Biserica Ortodoxă Română a fost înființată în 1859 sub Regatul României, iar în 1872 a fost declarată autocefală. Când țara a ajuns sub conducerea comunistă în 1947, Biserica a suferit o reformare a ierarhiei sale. În cele din urmă, guvernul a venit să controleze alegerile bisericești, să plătească salariile clerului și să elimine membrii anti-comuniste în lagărele de concentrare. Țara sa îndreptat către democrație începând cu 1989, iar Biserica a fost eliberată de controlul statului în acel moment. Printre persoanele care se identifică drept creștini ortodocși, prezența bisericii este scăzută. Doar aproximativ 25.4% participă la biserică săptămânal, 37.8% în sărbătorile majore, 18.9% participă o dată pe lună, 10.2% o dată pe an și 3.4% nu participă deloc la biserică.

Catolicism

Catolicismul se încadrează în două denominații din România: romano-catolică și greco-catolică. Împreună, ele reprezintă aproximativ 5.1% din totalul populației. Acest procent a scăzut treptat de la 1948.

Dintre cele două, Biserica Romano-Catolică are cea mai mare bază de adepți, făcându-l a doua cea mai mare denominație din țară. Biserica romano-catolică a existat în România încă din epoca medievală și, ca și Biserica Ortodoxă Răsăriteană, a suferit persecuție în perioada comunistă. În 1990, relația sa cu Sfântul Scaun a fost restabilită. Majoritatea practicanților săi trăiesc în Transilvania și în județul Bacău din Moldova.

Biserica Greco-Catolică are o uniune cu Biserica Romano-Catolică, deși desfășoară servicii în limba română și folosește ritualul liturgic bizantin. Adepții săi locuiesc în principal în regiunea de nord a Transilvaniei și reprezintă doar .75% din populația României. Biserica Ortodoxă de Est a revendicat câteva proprietăți aparținând Bisericii Greco-Catolice; cele două sunt în dispută.

protestantism

Protestanții reprezintă 5.95% din populația României. Principalele denominațiuni din această religie sunt: Reformat (2.99%), Penticostal (1.8%), Baptist (.56%), Adventist de Ziua a Șaptea (.4%) și Unitarian (.29%). Biserica reformată, care are cea mai mare urmărește, aparține Bisericii calviniste. Aproximativ 95% dintre urmașii săi sunt maghiari, care este, de asemenea, limba principală a bisericii. Aceasta este a treia cea mai mare denominație după religiile ortodoxe răsăritene și romano-catolice.

Alte religii în România

Alte religii practicate în România includ Islamul (0.3%), Martorii lui Iehova (0.25%), vechii credincioși (0.16%) și iudaismul (0.02%).

Persecuția religioasă în țară

În ciuda legalizării libertății religioase, România are numeroase rapoarte de persecuție religioasă. Unele grupuri religioase consideră dificilă înregistrarea, continuând astfel să practice fără recunoașterea guvernului. Alte religii, în special Biserica Greco-Catolică, au dificultăți în a-și recupera proprietățile confiscate anterior de Biserica Ortodoxă. În plus, Biserica Ortodoxă a fost acuzată că împiedică intrarea în cimitire a membrilor non-ortodocși. Au avut loc și rapoarte antisemite, care includ distrugerea sinagogilor, predici antisemite și negări ale Holocaustului.