Jainism: Religiile Lumii

Autor: | Ultima Actualizare:

Jainismul este o religie antică indiană care predică o non-violență completă, pace și bunătate față de toate creaturile naturii. Adepții religiei primesc cinci juraminte principale, inclusiv non-violența, nu minciuna, furtul, castitatea și non-atașamentul. Cuvântul Jain este împrumutat din cuvântul sanscrit Jina ceea ce înseamnă cuceritor, o persoană care a cucerit toate pasiunile din interiorul și din jurul lui. Persoanele care urmează și practică jinas sunt numite Jain. Accentul principal asupra jainismului este auto-disciplina. Majoritatea persoanelor care practică jainismul locuiesc în India cu peste 7 de milioane de adepți. Alți adepți ai religiei se găsesc în Canada, în unele părți ale Europei, în Kenya și în SUA. Jainismul modern este împărțit în două secte: Digambara și Svetambara

Principalele învățături ale jainismului

Non-violența

Învățăturile lui Jainism se bazează pe trei principii, inclusiv non-violența, non-absolutismul și non-posesia. Principiul non-violenței, cunoscut și sub numele de ahimsa, este principiul cel mai faimos și fundamental al jainismului. Aplicarea principiului non-violenței este mai cuprinzătoare în jainism decât în ​​orice altă religie. Jains cred că nu dăunează nimănui în nici un fel, inclusiv în gânduri, acțiune și vorbire. Religia extinde principiul de ahimsa și bunătate nu numai la ființele umane, ci și la toate ființele vii, inclusiv animalele. Din acest motiv, Jains sunt vegetarieni stricați, majoritatea practicând vegetația Lacto. Insecte sunt de asemenea oferite protecții în practica Jain cu insecte protejate de rău intenționat. Insectele sunt astfel escortate din casă, mai degrabă decât ucise. Grupurile religioase protejează plantele de leziuni inutile și permit numai distrugerea plantelor de dragul mâncării. Prin urmare, Jain consideră că intenția și emoția din spatele oricărui act de violență sunt mai mari decât acțiunea în sine.

Non-absolutismul

Principiul ne-absolutismului (anekantavada) înseamnă a avea o minte deschisă în toate perspectivele și pentru a respecta diferitele credințe. Jainism îi încurajează pe adepții săi să ia în considerare punctele de vedere și convingerile părților opuse, inclusiv toleranța religioasă. Jain pune bazele principiului non-absolutismului asupra conceptului că toate obiectele sunt infinite în calitatea și modul lor de existență, astfel încât mintea umană finită nu le poate înțelege complet. Numai o ființă omniscientă poate înțelege obiectele din toate aspectele. Prin urmare, nici o singură ființă umană nu poate avea o pretenție față de adevărul absolut. Teoria obiectului și a ființei omnisciente este ilustrată de parabola orbului, iar elefantul cu omul orb reușește doar parțial să descrie anumite părți ale elefantului din cauza perspectivei sale limitate.

Non-posesivitate

Jainismul încurajează principiul non-atașament (aparigraha) care descurajează atașamentul față de posesiunile lumești. Principiul include non-posesivitatea și non-materialismul. Jains sunt descurajați să dețină mai mult decât este necesar. Ei au voie să dețină obiecte, dar sunt, de asemenea, învățați să nu atașeze obiectului pe care îl dețin. Prin urmare, Jain minimizează tendința de a reține posesia inutilă a materialelor și limitează atașamentul lor la posesia lor. Atașamentul față de posesiuni are două forme, atașamentul la posesiunile interne și externe. Pasiunea minții include furie, ego, înșelăciune și lăcomie. Defectele includ râsul, cum ar fi, displacerea, tristețea, teama și dezgustul.

Practicile jainismului

Jainii aderă la unele credințe și practici mai mult decât alte religii. Practicile comune în jainism includ vegetarianismul, care este un semn distinctiv al religiei. Jainii sunt vegetarieni stricați, în conformitate cu principiul lor de non-violență pentru toate ființele. Adepții religiei practică și postul pe tot parcursul anului. Postul poate include diferite forme bazate pe capacitatea cuiva și poate include sărind peste o masă sau două pe zi. Rugăciunea este cheia în ruperea barierelor atașamentelor și pasiunilor lumești. Adepții jainismului nu se roagă pentru nici o favoare sau lucruri materiale. În schimb, ei recită Navkar Mantra, o rugăminte fundamentală, toată ziua. Jains meditează sub forma samayika pentru a atinge o stare de liniște și pentru a înțelege adevărul neschimbător despre sine. Jains cred că meditația ajută la echilibrarea pasiunii cuiva, mai ales la controlul intern al gândurilor, deoarece ele influențează direct acțiunile și scopurile. Meditația este prescrisă pe doisprezece forme de contemplare menționate în mai multe texte ale lui Jain.

Festivaluri și ritualuri

Paryushana este unul dintre cele mai importante festivaluri anuale observate de Jaina. Evenimentul este sărbătorit fie în august, fie în septembrie, de la 8 până la 10, cu miniștrii laici crescând nivelurile de spiritualitate prin rugăciune și post. Adepții sunt încurajați să participe la festivaluri în funcție de capacitatea și dorințele lor, fără reguli stabilite pentru eveniment. Cele cinci jurăminte sunt subliniate în timpul festivalului. Ultima zi a festivalului se concentrează pe rugăciuni și meditație, iar la sfârșitul evenimentului, adepții sunt rugați să ierte unii pe alții pentru orice infracțiune comisă în ultimul an. Mahavir Jayanti este, de asemenea, un eveniment important printre jaini. Este o sărbătoare a nașterii lui Mahavir, care se desfășoară la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, în funcție de calendarul lunar. Festivalul Diwali, sărbătorit de hinduși, este de asemenea marcat de Jains, dar într-o atmosferă de seninătate, calm și egalitate. Luminile din timpul sărbătorilor de la Diwali simbolizează eliminarea ignoranței. Diferitele secte ale jainismului respectă mai multe ritualuri. Darsana (văzând sinele adevărat) este un ritual de bază practicat de adepții religiei. Ei urmăresc, de asemenea, cele șase îndatoriri obligatorii numite avashyakas în orice moment. Jains face un pelerinaj la patru categorii de site-uri, inclusiv un centru de învățare, o locație a unui eveniment divin, locuri asociate cu oameni buni și site-ul lui Moksha.

Filosofia jainismului

Jain filosofia separă complet corpul de suflet. Filosofia se ocupă de studiul cunoașterii și vitalismului cu conceptul de nevinovăție în centrul filosofiei. Filosofia încearcă să explice noțiunea de ființă și existență, natura robiei și cum se poate elibera de astfel de legături. Trăsăturile distinctive ale filosofiei lui Jain includ credința în existența sufletului și a materiei, o respingere a ideii creatorului divin existent, potența karmeliei, multiplele fațete ale adevărului, moralitatea și etica. Natura sufletului este responsabilă de deciziile pe care le iau, în timp ce încrederea în sine și efortul celuilalt sunt responsabile pentru eliberarea lui. Substanțele se disting de corp prin declararea substanțelor drept simple elemente, în timp ce corpul este un compus al uneia sau mai multor substanțe. Natura karmei oferă eliberarea sufletului în timp ce există zece principii de viață, inclusiv cinci simțuri, organe de vorbire și energie, printre alte principii.