Kīlauea este unul dintre cei cinci vulcani care alcătuiesc insula Hawai'i și unul dintre cei mai activi vulcani ai pământului. În mai 3, 2018, la câteva ore după ce insula Hawai'i a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea 5.0, Kīlauea a izbucnit. Estimările din partea Agenției Federale de Management al Situațiilor de Urgență indică faptul că, până acum, mai mult decât casele 600 și 2,000 acri de teren au fost afectate de erupție.
Formarea lui Kilauea
Au existat două teorii propuse pentru a explica formarea lanțului vulcanului hawaian din cauza locației lor neobișnuite în mijlocul platoului Pacific, în timp ce majoritatea vulcanilor se află pe o limită tectonică. Una dintre teorii este teoria hotspot-ului prezentată de John Tuzo-Wilson, un geofizician canadian. El susține că formarea lanțurilor de insule vulcanice, cum ar fi Hawai'i, a fost ca urmare a mișcării unei plăci tectonice pe un punct fix de căldură mare în mantaua pământului. Cealaltă teorie a fost prezentată în 2011 de către geologi de la Universitatea Purdue și de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Studiul lor sa concentrat pe cartografierea straturilor de rocă din scoarța pământului. Oamenii de știință au descoperit un strat de formă de clătită, de rocă extrem de fierbinte, mult deasupra mantalei. Temperatura a fost mai mare decât gradele 500 Fahrenheit mai fierbinte decât intervalul obișnuit de temperatură pentru acea adâncime. Acest lucru sugerează că hotspoturile nu pot fi localizate permanent într-un singur loc sau la fel de profund cum era de așteptat.
Erupția vulcanului Kilauea
Geologii estimează vârsta vulcanului să fie cuprinsă între 300,000 și 600,000 ani și că vulcanul a fost activ timp de mult timp. Istoria orală a localnicilor din Hawaii cronicizează erupția vulcanului cu mult înainte de sosirea europenilor. Primele înregistrări scrise datează din nou la 1794, cu prima erupție înregistrată corect fiind în 1823. Din 1823, s-au produs 61 erupții separate, volumul de lavă fiind emis, variind foarte mult. Erupțiile pot dura oriunde, de la câteva zile la câțiva ani. Una dintre cele mai lungi erupții înregistrate a început în mai 24, 1969 și a durat zile 867 până în octombrie 8, 1971. Kilauea a stat latent pentru 18 ani de la 1934 la 1952, iar în 1952 a existat o erupție mare de lavă care a fost aruncată cu picioarele 800 ridicate. Erupția 1952 a durat zile 136, după care s-au produs erupții ulterioare în 1954 timp de trei zile, în 1955 pentru 88 zile și în 1959 pentru zile 36. În 1960, a avut loc o erupție care a acoperit satul Kapoho și o cantitate semnificativă de teren agricol. În 1967 a avut loc o erupție de 251. Cea mai recentă erupție a început în ianuarie 3, 1983 și este în curs de desfășurare, devenind cea mai lungă erupție înregistrată în istoria înregistrată a Kilauea.
Impactul erupțiilor
Erupția continuă a vulcanului a dus la distrugerea pe scară largă a proprietății, cu satele întregi fiind îngropate în lavă. Respiratia in gazele toxice eliberate in timpul eruptiei poate provoca dureri de cap severe si complicatii respiratorii, in functie de Universitatea Orvis Scoala de Nursing si studii.
Ecosistemul din Hawaii
Insula Hawai'i este situată la aproximativ 2,000 de kilometri de cea mai apropiată suprafață de pământ și, prin urmare, este una dintre cele mai izolate mase de teren de pe Pământ. Această izolare a avut cel mai mare impact asupra ecologiei sale. Cele mai multe specii găsite pe insulă sunt endemice și nu se găsesc nicăieri pe Pământ. Ca urmare a izolării, speciile de pe insulă au urmat o cale evolutivă protejată de efectul biotic extern. Această dezvoltare face ca ecosistemul de pe insulă să fie extrem de fragil și vulnerabil la evoluțiile umane și la alte specii invazive. Se estimează că aproximativ o treime din flora și fauna din insulă este dispărută.
