Poluanți eliberați în mediul înconjurător
Cercetările privind sănătatea mediului au arătat o cantitate crescută de poluanți în atmosfera, căile navigabile și solul pământului. Acești poluanți provin din mai multe surse, printre care: industria agricolă, fabricile de producție și centrele urbane. Întrucât țările din întreaga lume continuă să își industrializeze economiile și orașele continuă să se supună urbanizării rapide, cantitatea de poluanți eliberați în mediul înconjurător crește în mod constant. Chiar și de zi cu zi, activitățile aparent obișnuite, cum ar fi conducerea automobilelor personale la locul de muncă, au un impact asupra mediului prin emisia unor cantități mari de contaminanți.
Înțelegerea detaliilor despre contaminanții care se îndreaptă spre sol, căi navigabile și aer este importantă pentru a combate orice daune pe care le pot provoca. Unele detalii importante includ: sursa poluantilor, modul de emisie si interactiunile in mediul inconjurator. Fără aceste informații, prevenirea consecințelor nocive este dificilă, dacă nu imposibilă. Acest articol se concentrează asupra tipurilor de poluanți găsiți în poluarea aerului: primar și secundar.
Ce este un poluant primar?
Un poluant primar este emis dintr-o singură sursă în aer, unde poate contamina habitatele naturale și se poate concentra în mod exponențial în timp. Unii dintre cei mai obișnuiți poluanți primari sunt: dioxidul de carbon, oxidul de azot, clorofluorocarburile, dioxidul de sulf, compușii organici volatili, mercurul și pulberile în suspensie. Aceste emisii își fac drumul în atmosferă prin cauze naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice și prin activitatea umană, cum ar fi industria prelucrătoare. Contribuția principală a poluanților primari în atmosferă este totuși emisiile de autovehicule. Arderea benzinei și motorinei în motoarele cu combustie duce la emisii semnificative de gaze de eșapament.
Ce este un poluant secundar?
Un poluant secundar nu este o emisie directă dintr-o singură sursă. În schimb, acești poluanți se formează atunci când 2 sau mai mulți poluanți primari reacționează unul cu celălalt în atmosferă. Un exemplu poate fi observat atunci când oxidul de azot și hidrocarburile reacționează cu lumina soarelui, rezultând ozon. Un alt exemplu de poluant secundar are loc atunci când oxidul de azot și dioxidul de sulf reacționează cu apa din atmosferă, creând ploi acide. Alți poluanți secundari includ: smog, dioxid de azot, peroxacil nitrați și acid sulfuric.
Crearea de poluanți secundari este influențată de un număr de factori, printre care: dimensiunile particulelor, concentrațiile, rezistența UV și condițiile meteorologice externe. Mulți experți arată că poluanții secundari pot provoca daune mult mai mari mediului decât poluanții primari. În plus, aceste substanțe prezintă o preocupare deosebită, având în vedere variabilitatea și tendința lor de a forma dintr-o gamă largă de poluanți primari.
Cum reacționează poluanții primari în atmosferă?
După cum sa menționat anterior, mai mulți factori pot contribui la crearea de poluanți secundari în atmosferă. Una dintre cele mai importante dintre acestea este considerată dimensiunea particulelor. Aceste particule solide, care pot fi transportate prin aer în orice moment, absorb o cantitate mică de particule de gaz în nivelul lor de suprafață. Când apare această absorbție, gazele devin mai puternice, crescând în mod eficient nivelul lor de toxicitate.
Efectele poluanților primari și secundari
Cercetătorii au identificat o legătură între poluanții primari și schimbările climatice globale. În plus, se știe că poluanții secundari cauzează și un anumit număr de efecte negative asupra mediului. În special, poluanții primari sunt cunoscuți pentru proprietățile lor corozive, care pot provoca daune atât ecosistemelor, cât și infrastructurii create de om.
Atunci când poluanții din atmosferă sunt prezenți ca smog, pot reduce vizibilitatea unei zone sau pot cauza probleme respiratorii și cardiace la om. Unii profesioniști din domeniul sănătății consideră că smogul duce la astm la copii, precum și un risc crescut de pneumonie. Animalele pot fi, de asemenea, afectate de calitatea slabă a aerului, ceea ce le obligă să caute noi habitate. Acest poluant secundar a devenit un eveniment comun în zonele urbane din întreaga lume, în special în orașe cu densități ridicate ale populației. Solul fotochimic poate consta din mai mulți poluanți secundari, cum ar fi ozonul și acidul azotic.
În plus, epuizarea stratului de ozon este unul dintre efectele poluanților primari și secundari din atmosferă. Depleția de ozon este cauzată de clorofluorocarburi, ceea ce face ca straturile de ozon să devină mai subțiri. Subțire sau, în unele cazuri, inexistentă, ozonul permite radiațiilor UV solare periculoase să ajungă la suprafața pământului. Aceste raze UV sunt dăunătoare pentru viața plantelor și pentru oameni. La om, poate provoca probleme de vedere și cancer de piele.
Ploaia acide, un poluant secundar, are loc oriunde în apropierea centralelor electrice cu ardere de combustibil fosil. Această ploaie, umplută cu azot și oxizi de sulf, curge în căi navigabile, schimbând habitatele marine. În plus, poate avea un impact negativ asupra randamentului recoltei agricole.
După cum sa menționat anterior, poluanții primari și secundari au fost, de asemenea, conectați la schimbările climatice globale. Unul dintre aceste rezultate a fost creșterea temperaturilor în întreaga lume. Pe măsură ce temperaturile cresc în zonele mai reci, ninsoarea topită, gheața și ghețarii contribuie la creșterea nivelului mării. Creșterea nivelului mării amenință comunitățile de coastă, în special națiunile insulare. Pe măsură ce temperaturile cresc în regiunile mai calde, precipitațiile scad. Aceste cazuri crescute de secetă duc adesea la deșertificare.
Niveluri ridicate de poluanți pot fi de asemenea transportate pe suprafața pământului, unde se varsă în apele subterane și se spală în căi navigabile. Unul dintre aceste rezultate este eutrofizarea, care este o concentrație mai mare decât cea medie a azotului din apă. Acest conținut de azot creează mediul perfect pentru alge, care în curând începe să preia habitatul marin. Pe măsură ce algele devin mai groase, blochează intrarea în lumină a soarelui, ceea ce împiedică creșterea altor plante marine create de oxigen. Cu mai puține plante din ape, peștii și alte specii marine nu sunt în măsură să obțină toate nevoile lor dietetice. În cele din urmă, eutrofizarea duce la scăderea vieții animalelor marine.
Prevenirea poluării aerului
Având în vedere că transportul privat este unul dintre principalii contribuabili ai poluanților primari în atmosferă, reducerea utilizării vehiculelor cu motor cu combustie este unul din principalele mijloace de prevenire a poluării aerului. Experții sugerează sporirea utilizării mijloacelor de transport în comun sau pentru a merge la locul de muncă în carburanți, orice pentru a reduce numărul de automobile de pe șosea.
Alte modalități de a împiedica pătrunderea poluanților primari în atmosferă (și care rezultă în poluanți secundari) este prin investiții în energie regenerabilă. Afișarea suportului pentru energiile regenerabile și solicitarea energiilor regenerabile ar putea determina mai multe guverne din întreaga lume să investească în infrastructură solară, eoliană și hidraulică pentru a satisface nevoile energetice. În cazul în care acest lucru nu este disponibil, persoanele în cauză pot reduce consumul de energie prin luarea unor pași simpli pe toată durata zilei, cum ar fi oprirea luminilor și a altor aparate electronice atunci când nu sunt utilizate.
Starea informată și solicitarea guvernelor și organizațiilor private de a lua măsuri pentru reducerea emisiilor primare de poluanți reprezintă una dintre cele mai bune modalități de combatere a poluării aerului și a schimbărilor climatice.
