Termenul plajă de șindrilă se referă la o plajă de-a lungul oricărui corp de apă care este alcătuit din pietre, pietricele și alte roci mici. Aceste materiale, cunoscute și sub denumirea de șindrilă, pot varia în mărime de la milimetri 2 la 200 și pot fi amestecate și cu alte sedimente, cum ar fi nisipul sau praful. Plajele de șindrilă sunt în primul rând caracterizate printr-un profil abrupt, ceea ce înseamnă că zona din interior se află la o altitudine mai mare decât secțiunea de plajă găsită de-a lungul apei. Aceste plaje sunt situate de-a lungul unui număr de formațiuni geologice, inclusiv spitale, insule de barieră și plaje de buzunar. Deoarece pietrele și pietricelele care alcătuiesc aceste plaje nu se potrivesc strâns împreună, ele creează un mediu destul de poros. Aceste pori mari împiedică plaja să mențină o cantitate semnificativă de apă, deși previne evaporarea în sol. Multe plaje cu șindrilă se găsesc în Noua Zeelandă, Japonia și Regatul Unit.
Cum se formează o plajă de șindrilă?
Geologii au legat formarea multor plaje de șindrilă în zone din întreaga lume care au fost supuse glaciării în timpul perioadei pleistocene. Aceste zone tind să fie situate la latitudini mai mari, iar ghețarii au adus cu ele roci și pietricele care au fost depozitate pe țărmuri. Uneori, pietrele și pietricelele de pe plajele de șindrilă sunt depuse de râuri care se varsă în ocean. În plus, plajele de șindrilă pot fi formate dintr-o activitate intensă a undelor care erodează bucățile mai mari de rocă situate mai departe în interiorul țării. De-a lungul timpului, activitatea continuă a undelor transportă aceste bucăți mari de sedimente pe țărmuri, depunând cele mai mari piese din apă și la înălțimi mai mari. Compoziția acestor plaje funcționează pentru a scădea puterea valului în timp ce se deplasează în ocean.
Ecologia plajelor de șindrilă
Mediul inospitalier al plajelor de șindrilă nu promovează nici o creștere semnificativă a plantelor. Această lipsă de vegetație se datorează în mare măsură mișcării constante a stratului superior de șindrilă și a lipsei de sol vegetal permanent. Fără sol de suprafață și un pământ stabil, semințele nu sunt capabile să rădăcească pe o plajă de șindrilă. Cu toate acestea, s-au descoperit câteva excepții. Plaja de șindrilă Culbin din Europa este un astfel de exemplu datorită prezenței speciilor de plante de arbust. Alte câteva specii de plante pot fi găsite, de asemenea, în plajele de șindrilă, printre care se numără șuncă de mare, campion de mare și sfeclă de mare. Fiecare dintre aceste plante este rezistentă la concentrația ridicată de sare în apă de-a lungul plajelor de șindrilă. Alte plante comune de plajă de șindrilă sunt licheni, care de obicei sunt văzute crescând de-a lungul celor mai mari pietre la cele mai înalte cote ale acestor plaje, unde pietrele nu se mișcă frecvent de valuri puternice. O serie de specii de animale mici locuiesc în aceste stânci acoperite cu lichen. Ant, albine și specii de molii tind să fie cele mai frecvent observate. În plus, mai multe specii pe cale de dispariție se bazează pe aceste habitate.
Amenințări la plajele de șindrilă
Una dintre cele mai mari amenințări la adresa mediului pentru plajele de șindrilă este creșterea nivelului mării. Suprafețele mai puternice și mai puternice amenință să erodeze aceste plaje, permițând apelor din ocean să se deplaseze mai mult în interiorul țării. Specii de plante lichen care acoperă aceste roci înseamnă că aceste plaje sunt mai susceptibile la eroziune din cauza sistemelor radiculare superficiale ale plantelor care cresc pe plajele de șindrilă.
